7 septembrie 1940: începe seria masacrelor hortyste din Transilvania, în judeţul Bihor

După semnarea Diktatului de la Viena din 30 august 1940, act impus României de către Germania şi Italia în favoarea Ungariei, armata maghiară condusă de către Miklos Horty a început ocuparea Ardealului de Nord, pe măsură ce armata română împreună cu instituţiile româneşti se retrăgeau din teritoriul cedat.

O dată cu intrarea armatei maghiare în teritoriul cedat, elementele revizionişte şi şovine ale comunităţii maghiare din Transilvania au pus la cale, susţinute logistic de către militarii lui Mikos Horthy, masacrarea populaţiei româneşti. Primul asemenea masacru are loc în comuna Mihai Bravu din judeţul Bihor unde 22 de ţărani români, printre care şi doi copii, nominalizaţi de către vecinii lor maghiari ca fiind un pericol pentru ocupaţia horthystă, sunt adunaţi pe un câmp şi executaţi de către militarii maghiari.

Ocupaţia maghiară a durat din anul 1940 până în 1944, perioadă în care populaţia românească a fost supusă la deportări, bătăi, schingiuri şi execuţii. Bilanţul oficial, în cifre, al ocupaţiei este: 919 omoruri, 1126 schingiuri, 4126 bătăi, 15.893 arestări, 124 profanări, 78 respectiv 447 devastări colective şi individuale. Teritoriul cedat Ungariei avea suprafaţa de 43.492 km pătraţi, reprezentând jumătate din teritoriul Transilvaniei cu o populaţie de 2.667.000 locuitori dintre care 50.2% români, 37.1% maghiari şi secui, 12.7% germani, evrei şi alte naţionalităţi. Multe comune din judeţele Bihor, Sălaş, Mureş, Harhita şi Covasna, cu populaţie majoritară română, au devenit cu populaţie preponderent maghiară după ocupaţia horthystă.

08.09.2009. 15:03

Comments

vasile barsan 29.09.2009. 00:09

Foarte interesant acest articol...
Faceti tot posibilul ca sa ajunga si la parlamentari UDMR...poate ca o sa-i faca sa inteleaga mai multe(...)
Sa auzim numai de bine!.